Clickmed
programare rapida la medic

Candida krusei

Actualizat la data de: 07 Noiembrie 2022
Consultant medical:

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Clinica: Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timisoara

Introducere

Sus
Candida krusei

Candida krusei este o ciuperca ascomiceta diploida, dimorfa, care locuieste in membrana mucoasa a indivizilor sanatosi. Cu toate acestea, aceasta ciuperca poate provoca infectii care pun viata in pericol la pacientii imunocompromisi, pacientii cu afectiuni hematologice maligne si cei care utilizeaza profilaxie prelungita cu azoli fiind expusi unui risc mai mare. Infectiile fungice sunt de obicei tratate cu cinci clase majore de agenti antifungici care includ azoli, echinocandine, poliene, alilamine si analogi nucleozidici.

Fluconazolul, un azol, este cel mai frecvent utilizat medicament antifungic datorita toxicitatii scazute pentru gazda, solubilitatii ridicate in apa si biodisponibilitatii ridicate. Cu toate acestea, Candida krusei poseda rezistenta intrinseca la acest medicament, in timp ce dezvolta rapid rezistenta dobandita la alte medicamente antifungice.

Mecanismele de rezistenta antifungica a acestei ciuperci implica alterarea si supraexprimarea tintei medicamentului, reducerea concentratiei intracelulare a medicamentului si dezvoltarea unei cai de bypass.

Amenintarea rezistentei antifungice, impreuna cu deficitul arsenalului antifungic, precum si provocarile implicate in dezvoltarea medicamentelor antifungice, partial din cauza naturii eucariote atat a ciupercilor, cat si a oamenilor, i-au lasat pe cercetatori sa exploateze terapii alternative. In continuare vom dezvolta aceasta specie de Candida pentru a avea o imagine de ansamblu despre aceasta ciuperca.

Cuprins articol

  1. Introducere
  2. Generalitati
  3. Simptome
  4. Diagnostic
  5. Tratament
  6. Concluzie
  7. Citeste pe aceeasi tema

Generalitati

Sus

Cazurile de imbolnavire cu candida krusei sunt destul de frecvente. Candida krusei este un agent patogen fungic intalnit in cazul infectiilor nosocomiale, prezente mai ales la persoanele care au un sistem imunitar compromis si la cele care sufera de boli hematologice.

Candida krusei are o rezistenta naturala la fluconazol. Rezistenta este intalnita mai ales la bolnavii care au avut o expunere anterioara la fluconazol. De aceea, se va evita utilizarea acestui medicament in scop profilactic, la bolnavii predispusi la candida krusei. Candidoza provocata de candida krusei poate sa apara si la persoanele care sunt tratate cu antibiotice cu spectru larg care distrug in mare parte flora intestinala. Acesta este principalul motiv pentru care multe dintre infectiile sistemice apar in spitale. Mortalitatea din cauza candidei krusei este mult mai mare decat cea din cazul candidei albicans.

Simptome

Sus

Simptomele infectiilor cu candida krusei sunt extrem de variate, in functie de locul de infectie si colonizare. In zonele relativ vizibile, cum ar fi cavitatea bucala, organele genitale, urechile, pielea scalpului, infectia se prezinta sub forma unui film alb pufos, care este, de fapt, o colonie de fungi in dezvoltare.

Candida krusei se extinde cu usurinta. In general, candida krusei este mai degraba neplacuta decat periculoasa. Printre manifestarile candidozei cu candida krusei se numara: mancarimea locala, senzatia de arsura, iritatia si depuneri branzoase. Zona este urat mirositoare. La pacientii care au un sistem imunitar slabit, candida krusei poate declansa candidoza sistemica. La aceasta categorie de bolnavi, candida krusei este mai des intalnita decat in cazul persoanelor care au un sistem imunitar sanatos.

Candidoza gastro-intestinala cu candida krusei posibil sa nu determine simptome, cu toate ca in tesuturile moi si umede ale persoanei afectate pot fi prezente colonii in dezvoltare. In cazurile mai grave apare senzatie de arsura locala.

Candida krusei poate invada chiar si tractul respirator. In aceasta situatie, va fi prezenta durerea in gat sau raguseala si uneori posibil sa se manifeste pneumonia. Atunci cand candida krusei declanseaza o infectie sistemica, la nivelul sistemului circulator si a mai multor organe interne, simptomele includ: febra persistenta, leziuni ale pielii si uneori soc septic.

Diagnostic

Sus

Pentru a diagnostica candidoza, medicul dumneavoastrÄ va va lua mai intai istoricul medical si va va intreba despre simptomele dumneavoastra. De asemenea, el va poate intreba daca aveti afectiuni sau medicamente care ar putea duce la un sistem imunitar slabit sau daca ati luat recent un tratament de antibiotice.

Multe cazuri comune de candidoza pot fi adesea diagnosticate printr-un examen fizic. Daca medicul dumneavoastra nu este sigur daca simptomele dumneavoastra se datoreaza unei infectii cu Candida, poate preleva o proba din zona afectata. Aceasta proba poate fi apoi utilizata pentru a cultiva organismul si pentru a identifica ce specie este. De exemplu, daca se suspecteaza candidomie, medicul dumneavoastra va colecta o proba de sange pentru testare.

Identificarea speciilor de Candida care va provoaca infectia este, de asemenea, utila, deoarece medicul dumneavoastra va va putea prescrie un medicament antifungic care va fi eficient in tratarea acelei specii. Strategiile de identificare a C. krusei includ si teste imunologice, desi acestea nu sunt la fel de specifice ca metodele moleculare. Testul de culoare Krusei (Fumouze) este un test de aglutinare a granulelor de latex realizat cu particule rosii acoperite cu un anticorp monoclonal care reactioneaza in mod specific cu un antigen C. krusei gasit pe suprafa›a celulei.

Tratament

Sus

Tratamentul candidozei variaza in functie de localizare si severitate. Candidoza krusei poate fi trata cu succes cu variconazol, amfotericina B, micafungin echinocandine, caspofungina si anidulafungin.

Infectiile pielii sunt tratate in general, cu topice antifungice, cum ar fi clotrimazol. Candidozele intestinale sunt tratate in acelasi mod, dar si cu medicamente antifungice orale. Candidoza sistemica este tratata cu fluconazol si alti azoli similari. In cazuri foarte rare, se apeleaza la drenarea chirurgicala a zonelor infectate, iar locul colonizat de fungi este excizat inainte de administrarea medicamentelor antifungice.

In general, candida krusei este o specie rezistenta la fluconazol si ketoconazol. Mai multe studii efectuate cu probe clinice au aratat ca majoritatea tulpinilor de C. krusei sunt susceptibile la voriconazol, itraconazol, posaconazol, anidulafungin, micafungin, 5-flucitozina si amfotericina B; dar rezistenta intermediara la caspofungina a fost raportata la unele specii izolate. Desi C. krusei este un agent etiologic rar al vaginitei, se recomanda utilizarea locala de clotrimazol, ciclopirox olamina, terconazol si acid boric.

Concluzie

Sus

Infectiile fungice reprezinta o amenintare constanta si in crestere pentru sanatatea umana, din cauza aparitiei de noi specii ca agenti cauzatori ai bolilor si a cresterii rezistentei la medicamentele antifungice.

Candidoza este una dintre cele mai frecvente infectii fungice la om si este asociata cu o rata ridicata a mortalitatii atunci cand ciupercile infecteaza organe adanci. Candida krusei apartine grupului agentilor etiologici pentru candidoza si, desi nu este izolat la fel de frecvent ca alte specii de Candida, infectiile cauzate de acest organism au o relevanta deosebita in cadrul clinic datorita rezistentei sale intrinseci la fluconazol.


Medici specialisti Medicina interna

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate